Dictionar

adopțianist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adoptianiste)

1. (Evul Mediu) referitor la adopțianism, sectă eretică creștină care considera că Hristos era fiul adoptiv al lui Dumnezeu.
 

adopțieni

Parte de vorbire:  s.m. pl.  
Etimologie: (fr. adoptiens)

1. (Evul Mediu) membri, adepți ai adopțianismului, sectă eretică creștină care considera că Hristos era fiul adoptiv al lui Dumnezeu.
 

assize

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. assises)

1. (Evul Mediu) adunări reunind pe suzeran și vasalii săi, în cadrul cărora se discutau probleme juridice, administrative etc. sau erau adoptate hotărâri; hotărâre juridică sau administrativă adoptată la această adunare.
 

bricolă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bricole, it. briccola)

1. (Evul Mediu) mașină de război, asemănătoare cu catapulta, compusă dintr-o grindă oscilantă (montată asimetric pe un suport înalt în formă de capră) la care se atașează la un capăt un sac care conține proiectilul și la celălalt capăt o contragreutate, care este trasă în jos cu ajutorul unei frânghii sau a unei centuri, provocând astfel aruncarea proiectilului.
 

contesă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. comtesse, it. contessa)

1. soție, văduvă sau fiică de conte.
2. (Evul Mediu) femeie nobilă care posedă un comitat.
 

hidalgo

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., sp. hidalgo)

1. (Evul Mediu) nobil spaniol, de noblețe mai mică, care pretinde că este de origine creștină veche, fără amestec de sânge evreu sau maur.