Dictionar

dorian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dorien)

1. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia).
2. (s. n.) dialect al limbii grecești vechi.
 

icarian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. icarien)

1. referitor la Icar(ia) (Grecia).
2. jocuri ~ene = exerciții acrobatice de voltijă.
 

micenian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mycénien)

1. (locuitor) din Micene (Grecia).
2. artă ~ă = artă dezvoltată în lumea aheeană, din mileniul II î.Chr.
3. (s. n.) foarte vechi dialect grec.