Rezultate secundare ((animal,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphibie)
1. adj., s. m. f. (animal, plantă) cu viaţă terestră şi acvatică.
2. (despre autovehicule) adaptat pentru a se deplasa şi pe apă.
3. s. n. avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze cât şi să amerizeze.
4. (şi s. f.) automobil, tanc special pentru a se deplasa atât pe uscat cât şi pe apă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bipède, lat. bipes, -edis)
1. adj., s. m. f. (animal) cu două picioare.
2. s. n. pereche de picioare la animalele patrupede.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m., III. s.f.
Origine: (fr. carnassier)
1. I., II. (animal) care se hrănește (aproape) exclusiv cu carne; carnivor.
2. III. fiecare dintre măselele mari (molari ascuțiți) ale unor animale carnivore.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. carpophage)
1. (animal) care se hrănește cu fructe; frugivor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. cornutus)
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. dévorateur)
1. (animal, persoană) care devorează, mănâncă cu lăcomie; devorant.
2. (figurat) (cel, cea) care consumă repede și din belșug.
3. (cel, cea) care consumă, distruge (ex. foc ~).