cavaler

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. kavaler, it. cavaliere, fr. cavalier)

1. membru al ordinului ecvestru din vechea Romă, din cetățenii bogați.
2. nobil feudal admis într-un ordin militar în cadrul unei ceremonii speciale; (astăzi) membru al unui ordin militar religios.
3. membru al unui ordin onorific; posesor al unor decorații.
4. ~ de industrie = îmbogățit în urma speculațiilor; șarlatan, escroc.
5. om generos, nobil, plin de abnegație; om cu purtări alese.
6. bărbat care însoțește o femeie în societate.
7. bărbat necăsătorit; holtei, burlac.
8. ~ de onoare = tânăr necăsătorit care-i însoțește pe miri la cununie.

dumă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. duma)

1. adunare legislativă în Rusia țaristă.
2. (astăzi) camera inferioară a parlamentului rus.

gimnaziu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. gymnasium, germ. Gymnasium, fr. gymnase)

1. (în Grecia antică) instituție de învățământ public pentru exerciții atletice.
2. (la noi, în trecut) școală secundară cu patru clase, cursul inferior al liceului; (astăzi) ciclul al doilea al școlii generale (clasele V-VIII).

koine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. koiné)

1. limbă comună grecească, formată din sec. IV-III a. Chr. pe baza dialectului atic.
2. (astăzi) limbă comună, supralocală.

mim

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mime, lat. mimus, gr. mimos)

1. s. n. scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple.
2. s. m. actor care interpreta un mim (I); (astăzi) actor de pantomimă.

peni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. penny)

1. monedă divizionară engleză, a 12-a parte dintr-un șiling (până în 1971), (astăzi) a suta parte dintr-o liră sterlină.