lapidariu
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (lat. lapidarium)
Etimologie: (lat. lapidarium)
1. (în evul mediu) tratat despre pretinsele proprietăți curative sau magice ale pietrelor prețioase.
2. colecție de pietre gravate sau sculptate (basoreliefuri, statui); locul în care se păstrează.