Dictionar

Rezultate secundare ((concretizat)):

Bobinaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bobinage)

1. acțiunea de înfășurare a sârmei sau a unui material flexibil pe bobine; (prin metonimie) set de fire înfășurate; bobinare.

2. (concretizat) totalitatea bobinelor unei mașini, ale unui aparat electric etc.


Interpelare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (interpela)

1. faptul de a interpela; (concretizat) conținutul unei interpelări; interpelație.

2. întrebare (adresată în parlament de către un deputat unui ministru) prin care se cere o explicație referitoare la rezolvarea unei chestiuni.


Risipire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. risipi)

1. acțiunea de a irosi (bani, o avere, un patrimoniu) în cheltuieli dezordonate, inutile, excesive; rezultatul acestei acțiuni.

2. împrăștiere, răspândire, dispersare.

3. (concretizat) rariște.

4. (înv.) dărâmare, ruinare.

5. (concretizat) dărâmătură.

6. (fig.) destrămare, spulberare, îndepărtare.

7. (fig.) faptul de a irosi ceva (forțele, facultățile, timpul, viața, etc.) prin folosire dezordonată, fără profit; rezultatul acestei acțiuni.


Greșeală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (greși + -eală)

1. abatere de la adevăr, de la normă, de la un principiu, de la ceea ce e drept sau bine; (concretizat) lucru făcut rău, cum nu trebuie (din nepricepere sau din neatenție).

2. faptă, de obicei neintenționată, care atrage după sine o neplăcere, un rău pentru cel ce a făcut-o sau pentru altcineva.

3. (loc. adv.) fără ~ = perfect, ireproșabil, fără defect.

4. (loc. adv.) din ~ = din nebăgare de seamă, fără voie, involuntar.

5. (var.) (înv.) greșală, (reg.) greșa, (reg.) grișea.


Involuare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (involua)

1. acțiunea de a involua și rezultatul ei; involuție; regres.

2. întoarcere în timp; involuție.

3. proces fiziologic care constă în revenirea unui organ, care a suferit o mărire de volum, la dimensiunile, poziția și consistența normală; involuție.

4. (biol.) modificare regresivă a unui organ sau organism; involuție.

5. (concretizat) situație a unui organ întors la dimensiunea sa normală; involuție.

6. (prin generalizare) proces de transformare regresivă; involuție.


Netezime

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (neted + -ime)

1. însușire a unui obiect de a avea suprafața lipsită de asperități; (concretizat) suprafață lipsită de asperități.

2. însușire a unui loc de a fi lipsit de denivelări; (concretizat) loc fără denivelări.