abraziv, -ă
Parte de vorbire: adj., s.n. (pl. -e), s.m. (pl. -i)
Etimologie: (fr. abrasif)
Etimologie: (fr. abrasif)
1. (corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.
2. (material) care, sub formă de granule, are însușirea de a tăia așchii dintr-un corp metalic sau ceramic.