Dictionar

Rezultate secundare ((electr.,):

Amplificaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amplification)

1. acțiunea de a (se) amplifica; amplificare.

2. (fiz.) creștere a valorilor energiei (electrice, optice etc), obținută printr-un amplificator; amplificare.

3. (var.) (înv.) amplificațiune.

4. (antonime) diminuție, diminuare, reducție.


Ancoşă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. encoche)

1. crestătură de dimensiune redusă sau tăietură mică.

2. decupaj utilizat pentru reperare; marcaj servind drept reper.

3. (cinema.) decupare pe marginea filmelor cinematografice, care acţionează dispozitivul de schimbare a iluminării în porţiunea maşinii de copiat.

4. (electronică) canal într-o piesă metalică pentru a introduce conductorii electrici.


Anod

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. anode)

1. electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc.

2. (electroliză) conductor conectat la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.

3. ~ de sacrificiu = piesă metalică (zinc, aluminiu sau magneziu) care se oxidează sau se corodează în locul alteia pentru a o proteja (ex. rezervorul unui încălzitor de apă).

4. (antonim) catod.


Anodic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anodique)

1. referitor la anod (electrod pozitiv).

2. care ține de anod, care provine de la anod.

3. (antonim) catodic.


Bifazat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biphasé)

1. (electric.) care prezintă două faze; bifazic, difazat.


Bigrilă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bigrille)

1. (electronică) tub electronic cu două grile; tetrodă.