Parte de vorbire: s.
Origine: (deriva, după fr. dérivée)
1. s. m. substanţă preparată din altă substanţă şi care se aseamănă ca structură moleculară cu substanţa din care provine.
2. s. n. produs industrial care se extrage dintr-o anumită materie primă.
3. cuvânt format prin derivare de la un alt cuvânt.
4. lucru care derivă din altul.
5. s. f. (mat.) limita (finită) a raportului dintre creşterea unei funcţii şi creşterea argumentului, când acesta tinde către zero.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. divergent, lat. divergens)
1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcţii diferite.
2. lentilă ~ă = lentilă care împrăştie razele incidente paralele.
3. (mat.; despre un şir de numere) care nu are limită (finită); (despre serii) la care şirul sumelor parţiale tinde spre infinit.
4. (fig.; despre păreri, concepţii, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii.