Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. involucre, lat. involucrum)
1. (bot.) totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul.
2. (bot.) mulțimea de bractee care formează, la baza unor inflorescențe, un fel de coleretă (guleraș); spată, (rar) spat.
3. (bot.) membrană care înveleşte pălăria unor ciuperci înainte de a ieşi din pământ.