Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abattis)
1. (mil.) obstacol artificial format din copaci tăiați; baraj realizat din copaci culcaţi cu vârful spre inamic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achérontique)
1. (mitologia greacă) în legătură cu Acheron, râul subpământean din infern.
3. (var.) aherontic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acicole)
1. (micologie) care se dezvoltă pe frunzele aciculare ale coniferelor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. achorion)
1. (micologie) ciupercă ce parazitează pielea capului și cauzează favusul; tricofiton.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1. adj. care participă efectiv la o acţiune; harnic, dinamic.
2. (biol.) aflat în stare de completă funcţionare.
3. membru ~ = membru al unei organizaţii, instituţii, având obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline.
4. (mil.) în activitate.
5. (despre corpuri, substanţe) care intră uşor în reacţie.
6. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârşeşte acţiunea.
7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.
8. (despre operaţii, conturi, bilanţuri) care se soldează cu un profit.
9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituţii etc.; parte a bilanţului în care sunt înscrise aceste mijloace.
10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. advektiv)
1. referitor la advecţie; prin advecţie (mișcare de aer cu direcție orizontală).