accent

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accent, lat. accentus)

1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.
2. semn grafic care indică această intonaţie.
3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.
4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.
5. inflexiune afectivă a vocii.
6. (fig.) importanţă.
7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.

conta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. contare, fr. compter)

1. a se bizui (pe), a se încrede (în).
2. a avea valoare, însemnătate.
3. a înregistra conturile (1).

selenar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (selen- + -ar)

1. din Lună, lunar; (ca) de (pe) Lună; selenit2 (I).

SEMI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. sémi-, lat. semi „pe jumătate”)

1. „(pe) jumătate, doime”.

susţine

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. sustinere, după fr. soutenir)

1. tr. a sprijini.
2. a ține (pe) dedesubt.
3. a sprijini, a ține ușor (pe cineva), a împiedica să cadă.
4. (fig.) a lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabilă față de cineva; a sprijini, a apăra.
5. (fig.) a spune, a afirma ceva cu tărie.
6. a ajuta, a întreține cu bani, cu alimente etc.
7. refl. a-și câștiga existența, a se întreține.
8. a se ține în picioare.
9. (fig.) a rezista.

terestru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. terrestre, lat. terrestris)

1. referitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc.
2. de natură materială.