Dictionar

Rezultate secundare ((politică)):

Antidinastic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antidynastique)

1. (politică) care luptă împotriva unei dinastii; care se opune acesteia.


Antiegalitarism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (anti- + egalitarism, cf. fr. antiégalitarisme)

1. curent ideologic care neagă posibilitatea egalităţii sociale a oamenilor.

2. (politică) doctrină politică care promovează inegalitatea socială și economică între oameni.

3. (antonim) egalitarism.


Antitotalitar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antitotalitaire)

1. (politică) care se opune totalitarismului, regimurilor totalitare; antitotalitarist.


Aristocrat, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. aristocrate)

1. I. care aparține aristocrației; aristocratic.

2. II. membru al unei aristocrații, nobil.

3. (politică) susținător al aristocrației.

4. (prin ext.) persoană privilegiată din cauza averii, profesiei sau anumitor calități.


Asimilabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. assimilable)

1. care poate fi asimilat; care este susceptibil de asimilare.

2. (politică) care este susceptibil se integreze într-o societate, până la punctul de a se asemăna cu ceilalți.

3. care poate fi integrat într-un alt corp ierarhic prin echivalență.

4. (despre alimente) care este capabil de transformare organică.

5. (despre sol) elemente ~e = elemente din sol pe care plantele le pot absorbi și, după ce le-au supus transformărilor corespunzătoare, le pot incorpora în substanțele proprii.

6. (antonime) neasimilabil, inasimilabil.


Autoritarism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoritarisme)

1. caracter, comportament al unei persoane autoritare, care iubește să-și impună voința altora; atitudine autoritară.

2. sistem politic care preconizează autoritatea absolută; sistem politic autoritar.

3. (politică) tendință a unui guvern autoritar, a unui regim deosebit de puternic.