Dictionar

aconta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (acont)

1. a plăti un acont, un avans din prețul convenit; (pop.) a arvuni.
 

angină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. angine, lat. angina)

1. inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică înghițirea și respirația.
2. (expr.) ~ pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii și prin accese de asfixie și care se datorează unor alterări funcționale sau anatomice ale arterelor coronare; angor.
3. (var.) (pop.) anghină.
 

anurie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anurie)

1. (med.) încetare patologică a secreției urinare; (pop.) zăbreală.
 

apoplectic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. apoplectique)

1. I. (med.) care se referă la apoplexie, care se manifestă prin apoplexie; care indică o predispoziție la apoplexie.
2. II. persoană care prezintă predispoziție la apoplexie, care suferă sau a suferit deja unul sau mai multe atacuri; (pop.) damblagiu, damblalău.
 

ascită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ascite)

1. (med.) acumulare de lichid în cavitatea peritoneală; hidropizie abdominală, (pop.) pungă de apă.
 

aster

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. aster)

1. (bot.) plantă erbacee decorativă, cu flori colorate în diferite tonuri de roz și violet, și care seamănă cu o stea; (pop.) steluță.
2. (biol.) figură în formă de stea a cromozomilor în cariochineză; astrosferă.