Dictionar

abate (1)

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)

1. superior al unei abații.
2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu starețul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).
3. preot, cleric la catolici.
4. prior.
 

bersalier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. bersagliere)

1. soldat din armata italiană a cărui uniformă include o pălărie garnisită cu pene (similar cu vânătorul de munte din Armata României).
 

haiku

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. haïku - cuv. jap.)

1. poezie japoneză alcătuită din trei versuri compuse din 17 unități fonetice (similare cu silabele), grupate după modelul 5/7/5, și conținând, în general, un cuvânt de sezon.
2. (var.) hai-kai.