Parte de vorbire: s.n. Origine: (fr. béryl, lat. beryllus, gr. baryllos)
1. (mineral.) silicat natural de beriliu și aluminiu, sub formă de cristale prismatice, incolore sau divers colorate, folosit, în funcție de culoare, ca piatră prețioasă (smarald, acvamarin, heliodor etc.).