Dictionar

Rezultate secundare ((științe):

Adventiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)

1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.

2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.

3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.

4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.

5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.

6. rădăcină = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.

7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.


Amiabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)

1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.

2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.

3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.

4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.


Consolidaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. consolidation)

1. acțiunea de a (se) consolida; acțiunea de a face mai ferm, mai solid, mai stabil; rezultat al acestei acțiuni; consolidare.

2. operație prin care se mărește capacitatea de rezistență a unei clădiri, a unui edificiu, a unui zid etc.

3. comprimarea și întărirea terenului printr-un fenomen natural sau prin compactare; fixarea solurilor prin vegetație, drenaj etc.

4. termen folosit în expertiza medicală pentru a desemna starea unui pacient sau a unei persoane vătămate este stabilizată, nu va mai varia în timp, și devine astfel posibilă evaluarea invalidității care rezultă din acest stadiu.

5. (finanțe) convertire a datoriei rambursabile a unui stat în datorie perpetuă, din care se poate reclama numai dobânda.

6. (științe juridice) reunire a unei proprietăți și a uzufructului.

7. (economie) fuziunea mai multor companii.

8. (med.) desemnează procesul prin care organismul repară oasele rupte.

9. (var.) consolidațiune.

10. (antonime) deconsolidare, slăbire, șubrezire.


Cenzurat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. cenzura)

1. care a fost supus cenzurii.

2. (științe jur.) cercetat; examinat.

3. (var.) censurat.


Experimentațiune

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (fr. expérimentation)

1. acțiunea de a experimenta, de a încerca ceva.

2. experiment provocat pentru a observa rezultatul (sau rezultatele).

3. (științe experimentale) metodă științifică care necesită utilizarea sistematică a experienței pentru a verifica ipotezele propuse și a dobândi cunoștințe pozitive.

4. (var.) experimentație.


Pedepsibilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (pedepsibil + -itate)

1. (științe juridice) faptul de a fi susceptibil de pedeapsă.