Dictionar

-FICA, -IFICA, -FIA, -IFIA

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -fier, cf. lat. -ificare)

1. „a acționa prin intermediul, a face”.
 

-FIA

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -fier)

1. -fica.
 

jugula

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. juguler, lat. iugulare)

1. a strangula, a sugruma.
2. a secționa venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor.
3. a opri evoluția unei boli, a unei epizootii etc.
4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima.