Dictionar

Alexandrin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alexandrin, lat. alexandrinus)

1. referitor la civilizaţia elenistică din Alexandria; din epoca elenistică.

2. şcoala = numele mai multor şcoli filozofice de orientare mistică şi eclectică din perioada elenismului târziu.

3. de o subtilitate excesivă.

4. artă = artă greacă din epoca elenistică în Egiptul ptolemeic; vers ~ (şi s. m.) = vers iambic de 12 silabe, cu cezură la mijloc, specific poeziei clasice franceze; poezie = poezie de tip rafinat, erudit, uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine.


Averroist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. averroïste)

1. I. referitor la Averroes (1126- 1198), la scrierile sau doctrinele sale.

2. II. adept al averroismului.

3. susținător al lui Averroes, filozof arab care a legat filozofia lui Aristotel de Coran.


Bilharzie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bilharzie)

1. (zool.) vierme plat, trematod de aproximativ 12 mm, care trăiește în apă dulce si cauzează bilharzioza; schistozomă.


Biotină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biotine)

1. (biochimie) vitamină solubilă în apă care participă la metabolismul acizilor grași, carbohidraților și aminoacizilor și la sinteza vitaminelor B9 și B12; vitamina B7, vitamina H.

2. (* este cunoscută în Franța și în alte țări ca vitamina B8.)


Calendaristic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (calendar + -istic)

1. referitor la calendar; făcut potrivit calendarului.

2. an ~ = perioadă de timp de 12 luni, cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie (are 365 de zile sau 366 de zile la fiecare 4 ani).

3. plan de muncă ~ = plan de muncă alcătuit pe zile și săptămâni.


Cancer

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. cancer)

1. tumoare malignă care distruge ţesuturile unor organe; neoplasm.

2. boală a plantelor produsă de unele ciuperci şi bacterii parazite.

3. (fig.) flagel.

4. zodia C~ului = a patra dintre cele 12 zodii (22 iunie - 22 iulie); zodia Racului.