Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)
1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
2. total, complet, desăvârşit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine şi prin sine.
8. adv. cu desăvârşire, exact.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aérophilatéliste)
1. cel care se ocupă cu aerofilatelia.
2. persoană care colecționează timbre destinate sau tranzitate de poșta aeriană (par avion).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. alcade, sp. alcalde)
1. magistrat municipal în Spania.
2. primar, guvernator indian în Anzi (Peru).
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. amnésique)
1. I. (med.) care se referă la amnezie; care este afectat de amnezie.
2. (med.) ictus ~ = sindrom neurologic care se caracterizează printr-o pierdere bruscă de memorie (această tulburare este reversibilă în câteva ore și este considerată benignă); amnezie globală tranzitorie.
3. II. persoană care a fost atinsă de amnezie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anatocisme, lat. anatocismus)
1. capitalizare a dobânzii unei sume împrumutate; dobândă la dobândă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. andin)
1. referitor la munţii Anzi, din Anzi.