Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arabe, lat. arabus)
1. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat şi din nordul Africii.
2. adj. care aparţine arabilor; arabic (1).
3. arta ~ă = artă, o sinteză între elementele mesopotamiene, persane şi bizantine, cu influenţe ale tradiţiei locale, prezentând în construcţii (moschei, palate, mausolee) curtea interioară încadrată de porticuri, iar în artele decorative ornamentul geometric şi floral; cifră ~ă = simbol grafic, element al sistemului de numeraţie zecimal.
4. (despre cai) care aparţine unei rase originare din Pen. Arabia.
5. (s. f.) limbă semitică ale cărei dialecte sunt vorbite de arabi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quiash)
1. monedă divizionară în Arabia Saudită, a douăzecea parte dintr-un riyal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. riyal)
1. unitatea monetară în Arabia Saudită, Oman, Qatar şi Yemen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. simoun)
1. vânt puternic, uscat şi foarte cald, care bate în Sahara, în Arabia şi Egipt de la sud către nord.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. soufisme)
1. curent principal al misticii musulmane, apărut în sec. VIII în Arabia şi Persia ca reacţie împotriva islamismului, cu caracter anticlerical şi ascetic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oued)
1. vale seacă, caracteristică deşerturilor din nordul Africii şi Arabia.