Rezultate secundare (Atena):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. attenance, it. attenanza)
1. anexă a unei case, clădiri etc.; dependinţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. catena)
1. lanţ de încreţituri ale scoarţei terestre, formate cam în aceeaşi perioadă de timp; sistem muntos.
2. lanţ de atomi uniţi între ei prin valenţe simple sau multiple.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (engl. concatenate, fr. concaténer)
1. a alătura prin înlănțuire.
2. (inform.) a înlănțui, adică a pune cap la cap două șiruri de caractere astfel încât să formeze un al treilea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. patène, it., lat. patena)
1. taler de metal de formă circulară, folosit în cultul catolic, pe care stă azima de împărtăşanie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrhéphores, gr. arrhephoria)
1. tinere fecioare, slujitoare ale zeiţei Atena, care duceau pe cap coşuri cu obiecte sacre până la grădina sanctuarului, în timpul Panateneelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aréopage, lat. areopagus)
1. tribunal suprem în Atena antică.
2. (fig.) adunare de jurişti, oameni de stat, de ştiinţă, de litere etc. reuniţi pentru a examina o problemă foarte importantă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archonte, lat. archon, -tis, gr. arkhon, -tos)
1. (în Atena antică) înalt magistrat din conducerea republicii.
2. titlu dat unor mari ofiţeri la curtea Constantinopolului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. attenance, it. attenanza)
1. anexă a unei case, clădiri etc.; dependinţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. athénées)
1. (ant.) serbări în cinstea zeiţei Atena, în fiecare an.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. athénée, lat. athenaeum)
1. (la vechii greci) sanctuar al zeiţei Atena.
2. instituţie specializată în activităţi cultural-ştiinţifice.