Dictionar

Rezultate secundare (Augustin;):

Augustin, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (lat. augustinus, fr. augustin)

1. călugăr din ordinul Sf. Augustin; religios care se inspiră din regulile instituite de Sfântul Augustin; augustinian.


Augustinian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. augustinien)

1. adj. referitor la Sf. Augustin.

2. adj., s. m. f. (călugăr) aparţinând unui grup de ordine catolice stabilite pe baza scrierilor Sf. Augustin; augustin.


Augustinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. augustinisme)

1. doctrina augustinilor, care exaltă puterea graţiei divine, concilierea platonismului cu doctrina creştină şi subordonarea filozofiei faţă de credinţă.


Augustin, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (lat. augustinus, fr. augustin)

1. călugăr din ordinul Sf. Augustin; religios care se inspiră din regulile instituite de Sfântul Augustin; augustinian.


Augustinian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. augustinien)

1. adj. referitor la Sf. Augustin.

2. adj., s. m. f. (călugăr) aparţinând unui grup de ordine catolice stabilite pe baza scrierilor Sf. Augustin; augustin.


Augustinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. augustinisme)

1. doctrina augustinilor, care exaltă puterea graţiei divine, concilierea platonismului cu doctrina creştină şi subordonarea filozofiei faţă de credinţă.


Scotism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scotisme)

1. doctrină a gânditorului medieval Duns Scot, sinteză a platonismului augustinian cu aristotelismul, reprezentat de Toma d’Aquino, atribuind voinţei preeminenţă asupra intelectualismului aristotelic.