Dictionar

Rezultate secundare (Baltice):

Balt, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (fr. balte)

1. care aparține Mării Baltice sau regiunilor limitrofe; baltic.

2. din Letonia, Lituania sau Estonia (denumite în mod colectiv țările baltice); baltic.


Baltic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. baltique, germ. baltisch)

1. care aparţine Mării Baltice şi regiunilor învecinate; balt.

2. limbi ~ce = grup de limbi indo- europene din care fac parte letona şi lituaniana.


Baltistică

Parte de vorbire: s.
Origine: (balt/ic/ + -istică)

1. ştiinţă care studiaţă limbile şi literaturile baltice.