Dictionar

drahmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ngr. drahmi, fr. drachme)

1. (ant.) monedă grecească de argint.
2. unitatea monetară a Greciei.
3. veche unitate de măsură pentru greutăți, de 4,38 g.
 

elenism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hellénisme)

1. perioadă în istoria și civilizația societății sclavagiste a popoarelor din bazinul Mării Mediterane, între epoca cuceririlor lui Alexandru Macedon și căderea imperiului acestuia sub stăpânirea romană, prin amestecul formelor grecești de organizare politică, culturale, religioase cu cele orientale.
2. cultura Greciei antice și influențele exercitate de ea.
3. expresie specifică limbii elene.
 

grec, greacă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. grec, grecque, lat. graecus)

1. adj., s.m.f. (locuitor) din Grecia.
2. adj. care aparține Greciei sau populației ei.
3. arta ~ = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului.
4. (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Grecia.
 

heptadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. heptad)

1. grup sau set de șapte.
2. (antichitate) întâlnirea celor șapte înțelepți ai Greciei.
 

panelenic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. panhellénique)

1. referitor la panelenism; panelenistic, panelenist.
2. care se raportează, aparține tuturor grecilor.
3. serbări ~e = serbări organizate în cinstea zeilor, la care participau tineri veniți din toate părțile Greciei antice și la care aveau loc întreceri atletice, muzicale și poetice.
 

pelasgian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pélasgien)

1. (istorie) legat de pelasgi, nume dat primilor locuitori ai Greciei; pelasgic.