abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

abiogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abiogène)

1. (biol.) (despre medii) care este lipsit de viață.
2. (despre procese) care are loc, se petrece fără participarea materiei vii.
3. (antonim) biogen.

acefalostomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: ( engl. acephalostomia)

1. (med.) lipsa congenitală a capului și a orificiului bucal (având doar o deschidere asemănătoare gurii).

actinic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actinique)

1. (despre radiații) care provoacă o reacție chimică.

actinoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. actinothérapie)

1. tratament medical cu radiații luminoase (ultraviolete sau infraroșii); fototerapie.

adoptiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adoptif, lat. adoptivus)

1. (despre copii) primit în familie cu drepturi și obligații de copil propriu; înfiat.
2. (despre părinți) dobândit prin adopție.