Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)
1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.
2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.
3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.
4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.
5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.
6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.
7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.
8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.
9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.
10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.
11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari să înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.
12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.
13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.
14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).
15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.
16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.
17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Elektrobus, fr. électrobus)
1. vehicul de transport în comun cu motor electric alimentat de la un acumulator propriu (mecanic sau electric) de energie; autobuz acționat electric; electroautobuz.
2. (înv.) autobuz cu motor electric alimentat de un fir aerian; troleibuz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Faustball)
1. joc sportiv, asemănător cu voleibalul, foarte vechi, ce se dispută între două echipe a câte 5 jucători, care trimit mingea peste o pânză întinsă la mijlocul terenului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. filobus)
1. vehicul electric pe anvelope alimentat de linii aeriene și care permite transportul public de pasageri în mediul urban; troleibuz, (reg.) firobuz.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. monade, germ. Monade)
1. (la unii filozofi) unitate indivizibilă materială sau spirituală din care ar fi alcătuită lumea; (la Leibniz) substanță spirituală independentă, care posedă automișcare și care oglindește tot ceea ce există în univers.
2. organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. monadisme)
1. sistem filozofic al lui Leibniz, potrivit căruia universul este alcătuit din monade; monadologie.