Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f., III. s.f.
Origine: (Macedonia + -ean)
1. I. care este originar din Macedonia, care este specific Macedoniei și populației din Macedonia.
2. II. persoană care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo.
3. III. limbă vorbită în vechea Macedonie; limbă slavă vorbită în Macedonia de astăzi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hellénisme)
1. perioadă în istoria și civilizația societății sclavagiste a popoarelor din bazinul Mării Mediterane, între epoca cuceririlor lui Alexandru Macedon și căderea imperiului acestuia sub stăpânirea romană, prin amestecul formelor grecești de organizare politică, culturale, religioase cu cele orientale.
2. cultura Greciei antice și influențele exercitate de ea.
3. expresie specifică limbii elene.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. phalange, lat., gr. phalanx)
1. formație de soldați spartani sau macedoneni pedestri, cu lănci lungi, care atacau în rânduri compacte; (p. ext.) corp de soldați, trupă, armată.
2. (fig.) grup de oameni strâns uniți, care luptă pentru o cauză comună.
3. (în doctrina socială utopică a lui Fourier) celulă de bază a viitoarei orânduiri sociale, care avea să efectueze diferite munci.
4. grupare politică fascistă (din Spania).
5. fiecare dintre oasele care formează scheletul degetelor.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f., III. s.f.
Origine: (Macedonia + -ean)
1. I. care este originar din Macedonia, care este specific Macedoniei și populației din Macedonia.
2. II. persoană care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo.
3. III. limbă vorbită în vechea Macedonie; limbă slavă vorbită în Macedonia de astăzi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. sarissa)
1. (ant.) lance lungă macedoneană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. sarisophorus)
1. (ant.) soldat în armata macedoneană cu sarisă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tétrarchie)
1. a patra parte dintr-o țară, supusă autorității unui tetrarh.
2. formă de guvernământ în Imperiul Roman (instituită de Dioclețian), în care autoritatea era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare.
3. subdiviziune a falangei macedonene.