Dictionar

Rezultate secundare (Ocupaţi):

Ocupaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. occupation, lat. occupatio)

1. luare (temporară) în stăpânire cu forţa a unui teritoriu, a unui oraş etc. de către o putere străină; cucerire.

2. îndeletnicire, profesiune, meserie.


Ocupaţional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. occupational, fr. occupationnel)

1. referitor la ocupaţie; generat de o ocupaţie.

2. care servește de ocupație, care se produce prin ocupație.

3. (med.) care tratează tulburările nervoase, psihice, printr-o activitate organizată, prin muncă.

4. (med.) tratament ~ = tratament medical prin muncă sau activități de agrement.


Activitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activité, lat. activitas)

1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie.

2. situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei.

3. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive.

4. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie.

5. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui.


-ant 2, -anţă/-ent, -enţă

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -ant, -ance, -ent, -ence)

1. „agent”, „ocupaţie”, „calitate”.


Business

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. business)

1. afacere (dubioasă).

2. ocupaţie, muncă.


Carieră 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carrière)

1. profesiune, ocupaţie.

2. poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună.

3. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)2. mare manej de echitaţie în teren descoperit.


Cartofilie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cartophilie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecţionarea, studierea şi expunerea cărţilor poştale ilustrate.

2. activitatea cartofilului, ocupația colecționarului de cărți poștale.


Castă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caste, port. casta)

1. (la hinduşi, egipteni şi la alte popoare orientale) categorie socială închisă, strict delimitată prin originea comună, ocupaţii, privilegii, cult religios etc.

2. (p. ext.) grup social închis care îşi apără cu stricteţe privilegiile; clan, clică.

3. ansamblu de indivizi în cadrul familiilor de insecte sociale (albine, furnici, termite) care îndeplinesc aceleaşi funcţii.