Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. anarho-sindikalizm)
1. curent mic-burghez care, atribuind sindicatelor rolul principal în lupta clasei muncitoare, nega necesitatea partidului şi a statului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după rus, antipartiinîi)
1. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după rus. hvostizm)
1. tactică oportunistă care preconizează situarea partidului „în coada” maselor, negând rolul de avangardă şi de organizator al partidului marxist-leninist.
Parte de vorbire: s.m.f. (înv.)
Origine: (după rus. hvostist)
1. adept al codismului, curent ideologic ce neagă rolul partidului comunist în instaurarea dictaturii proletariatului; oportunist.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. démocrate)
1. I. referitor la democrație; democratic.
2. care are convingeri democratice, care militează pentru democrație.
3. care este membru al unui partid care revendică democrația.
4. partid ~ = partid cu orientare democrată.
5. II. partizan al democrației, al unui sistem politic în care poporul își alege reprezentanții.
6. (S.U.A.) membru sau susținător al Partidului Democrat.
7. ~ţi revoluţionari = ideologi şi militanţi ai revoluţiei burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desfiinţarea iobăgiei şi lichidarea rânduielilor feudale.
8. ~-creştin = membru al unui partid democrat care adoptă principiile creştinismului.
9. (antonime) aristocrat, autocrat, autoritar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démocratie, gr. demokratia)
1. formă de organizare politică a societăţii care proclamă principiul deţinerii puterii de către popor.
2. ~ sclavagistă = tip de democraţie în care puterea era exercitată de stăpânii de sclavi; ~ burgheză = formă specifică orânduirii capitaliste, prin care se încearcă să se asigure libertatea şi egalitatea generală a cetăţenilor în faţa legilor; ~ populară = formă de democraţie apărută într-o serie de ţări din Europa şi Asia, după cel de-al doilea război mondial, în care puterea aparţine clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea şi alte categorii de oameni ai muncii; ~ internă de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit căruia toţi membrii săi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului şi de viaţa internă de partid; ~ economică = democraţie care presupune participarea sistematică directă sau prin reprezentanţi (inclusiv manageri), liber şi expres aleşi ai poporului, la conducerea şi realizarea procesului de producţie, repartiţie şi schimb la toate nivelurile economiei.