Dictionar

Rezultate secundare (Reprezentant):

Reprezentant, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. représentant)

1. persoană care reprezintă pe cineva și acționează în numele acestuia (ex. mandatar).

2. persoană desemnată de un grup pentru a acționa în numele acestuia (ex. reprezentant sindical, parlamentar).

3. persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică.

4. persoană, animal, lucru pe care îl considerăm tip (al unei clase, al unei categorii).

5. persoană care vizitează clienții în numele unei companii (ex. comis-voiajor).

6. (matematică) specimen localizat și observabil al unui vector.


Reprezentanţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Repräsentanz)

1. organ care reprezintă o colectivitate.

2. ~ națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; ~ diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat; misiunea diplomatică.

3. agenție a unei întreprinderi comerciale.

4. caracter reprezentativ.


Abietinee

Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abiétinées)

1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.

2. (la sg.) plantă din această familie.


Acredita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accréditer)

1. a da autoritatea necesară unui reprezentant diplomatic pe lângă un guvern străin; a împuternici.

2. a face demn de crezare.

3. (fin.) a deschide, a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv.


Acreditare

Parte de vorbire: s.
Origine: (acredita)

1. acţiunea de a acredita.

2. scrisori de ~ = documente diplomatice prin care se confirmă calitatea unui reprezentant diplomatic.


Acreditat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (acredita)

1. (şi s.) împuternicit ca reprezentant diplomatic.


Afro-asiatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afro-asiatique)

1. referitor la Africa şi Asia.

2. (lingv.) se referă la familia de limbi vorbite în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

3. compus din reprezentanți din Africa și Asia.

4. referitor la persoanele asiatice de origine africană.

5. referitor la persoanele africane de origine asiatică.

6. comun Africii și Asiei, din punct de vedere politic.


Agent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agent, lat. agens)

1. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei instituţii, întreprinderi etc. care îndeplineşte anumite însărcinări.

2. ~ diplomatic = reprezentant al unui stat în alt stat în relaţiile politice cu acesta; ~ economic = persoană fizică sau juridică care participă la viaţa economică a unei societăţi comerciale; ~ secret = cel care îndeplineşte o misiune secretă de informare; spion; ~ de circulaţie = (sub)ofiţer de poliţie cu îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice.

3. s. m. factor activ ce determină un anumit proces fizic, chimic etc.

4. ~ patogen = microorganism care determină apariţia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indică autorul acţiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al acţiunii unui verb pasiv; propoziţie completivă de ~ = propoziţie care arată acţiunea exprimată printr-un verb pasiv.