gerusia

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gr. gerousia)

1. consiliul bătrânilor în Sparta antică, care ajuta pe rege în cârmuirea statului.

bielorus, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (rus. belorus)

1. adj., s.m.f. (locuitor) din Bielorusia (Belarus).
2. (s. n.) unul dintre dialectele slavei orientale, vorbit de bieloruși.

bogomilism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bogomilisme)

1. doctrină creștină eretică maniheistă, în Pen. Balcanică și în Rusia, cu caracter antifeudal.

bolșevism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. bolşevizm, fr. bolchevisme)

1. ansamblu de poziții ideologice radicale și de practici revoluționare, apărut în mișcarea social-democrată din Rusia.

cadet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cadet, rus. kadet)

1. (în trecut în Franța, Rusia) tânăr care se pregătea pentru a deveni ofițer.
2. membru al unui partid reacționar din Rusia țaristă.
3. elev (absolvent) al unei școli militare.
4. ambarcație de sport cu vele.

cancelar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. cancellarius)

1. (în evul mediu) șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale.
2. înalt demnitar, prim-ministru în Germania și, odinioară, în Rusia și în Austria.
3. înalt demnitar al unei instituții în unele țări (Anglia, Franța etc.).
4. lord ~ = președintele Camerei Lorzilor în Anglia.
5. șeful cancelariei unei reprezentanțe diplomatice sau consulare.
6. șef administrativ al unor universități din S.U.A.

conte 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. conte, fr. comte)

1. (în evul mediu) conducător al unei provincii, cu funcții administrative și militare.
2. titlu de noblețe, ereditar, între viconte și marchiz, în Apus, sau între baron și prinț, în Rusia țaristă.