Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sud-est)
1. punct cardinal secundar, între sud şi est.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Arni)
1. bivol sălbatic din sud-estul Asiei şi al Indoneziei, strămoşul bivolului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (austr[aliană] + [mela]neziană, cf. fr. austronésienne)
1. (sintagmă) limbă ~ = fiecare din componentele uneia din cele trei familii de limbi vorbite în oceania, alături de cea australiană și papua.
2. (lingvistică) se referă la o familie de limbi vorbite în Madagascar, Asia de Sud-Est, Oceanul Pacific și Taiwan.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. cacatoès)
1. papagal din Asia de Sud-Est și Oceania, purtând o creastă viu colorată; cacadu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cardomame, gr. kardamomon)
1. plantă din sud-estul Asiei, ale cărei grăunţe au un gust piperat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. curcuma)
1. plantă din sud-estul Asiei, al cărei rizom conţine o feculă uşor digerabilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. desman)
1. mamifer insectivor cu blană mătăsoasă, care trăieşte în vizuini, pe malul apelor, din sud-estul Europei până în Siberia.