Rezultate secundare (XX,):
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (germ. abstrakt, lat. abstractus)
1. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real.
2. în ~ = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr ~ = număr căruia nu i se alătură obiectul numărat; artă ~ă = curent apărut în artele plastice europene la începutul sec. XX, care se caracterizează prin intelectualizarea, reducţia abstractă şi încifrarea imaginii; abstracţionism.
3. s. n. parte de vorbire provenită prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o altă parte de vorbire, având un sens abstract.
4. ~ verbal = substantiv care provine de la un verb, denumind acţiunea acestuia.
5. categorie filozofică desemnând cunoaşterea proprietăţilor esenţiale şi generale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (rus. akmeizm)
1. curent modernist în literatura rusă de la începutul sec. XX, înrudit cu simbolismul.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (engl. configurationist)
1. I. referitor la configuraționism, curent al psihologiei moderne apărut în Germania la începutul secolului al XX-lea.
2. II. adept al configuraționismului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. crépusculaire)
2. slab luminat, abia vizibil.
3. (despre un curent poetic din literatura italiană de la începutul sec. XX) care manifesta predilecţie pentru tonurile mijlocii, pentru vagul culorii, pentru o banalitate ostentativă şi un prozaism voit al expresiei.
4. (despre animale) care este activ după apusul Soarelui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cubisme)
1. mişcare artistică modernă de la începutul sec. XX, care analizează şi recompune formele în volume şi planuri geometrice, încercând să exprime simultan existenţa obiectului ca o totalitate, cu toate feţele, liniile şi punctele sale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ethnicisme)
1. etnicitate.
2. tendinţă a unor grupări literare româneşti de la începutul sec. XX de a subordona aspectele etice şi estetice celor etnice.