Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. afrikaans)
1. limbă de origine olandeză, vorbită de afrikanderi.
2. limba germanică destul de apropiată de olandeză, vorbită în Africa de Sud, unde are statut de limbă oficială, și în Namibia (și, într-o măsură mai mică, Botswana, Zambia și Zimbabwe).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kwacha)
1. unitatea monetară în Malawi şi Zambia.
Parte de vorbire: s. propriu
Origine: (etimologie lipsă sau incompletă)
1. (geografie) lac din Africa, situat în est-centrul continentului, între Burundi, Republica Democrată Congo, Tanzania și Zambia.
2. fost protectorat britanic, acum parte a Tanzaniei.
Parte de vorbire: s. propriu
Origine: (etimologie lipsă sau incompletă)
1. țară africană, înconjurată de Oceanul Indian, Kenya, Uganda, Rwanda, Burundi, Congo, Zambia, Malawi și Mozambic; capitala sa este Dodoma.