Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.

2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.

3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.

6. renunțare la o cauză, credință etc.

7. cedare (la o stare, un sentiment).

8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.

9. (sport) retragere dintr-o competiţie.

10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

---

Transfug, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. transfuge, lat. transfuga)

1. persoană care, în timp de război, de ostilități, își abandonează armata, țara pentru a trece la inamic.

2. militar care dezertează, care trece la inamic; (prin ext.) cel care-şi părăseşte ţara, partidul etc. în mod ilegal.

3. (prin ext.) persoană care fuge de ceva; persoană care schimbă mediul, situația etc.

---