Dictionar

abdomen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace și bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
 

postabdomen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. postabdomen)

1. parte posterioară a abdomenului unor artropode.
 

ABDOMIN(O)-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. abdomin/o/-, cf. lat. abdomen „pântece, abdomen”)

1. „abdomen, abdominal”.
 

abdominal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abdominal)

1. care se referă la abdomen, care aparține abdomenului; ventral.
2. cavitate ~ă = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului; cavitatea abdomenului.
 

abdominoscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.
2. (var.) abdomenoscop.
 

abdominoscopie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abdominoscopie)

1. (med.) examinare internă a abdomenului prin laparotomie sau pe cale endoscopică; peritoneoscopie.
 

acefalogastrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acephalogastria)

1. absența congenitală a capului și a părții superioare a abdomenului.
 

adenolipomatoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adénolipomatose)

1. tulburare de nutriție prin tumefacții hipomatoase difuze la nivelul gâtului, subsuorilor, abdomenului și regiunii inghinale.