Rezultate principale (Aberaţie,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)
1. abatere de la normal sau corect; (prin ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.
2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.
3. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.
4. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.
5. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.
6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.
7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.
Rezultate secundare (Aberaţie,):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR aberration
3. EN aberration
4. DE Aberration; Bildungsabweichung; Abirrung; Abweichung
5. RU отклонение от нормы
6. HU atipikus, eltérő a normálistól
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR aberration
3. EN aberration
4. DE Aberration
6. HU eltérés, eltávolodás, rendellenes elváltozás
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aberrant, lat. aberrans)
1. care constituie o aberație; care se abate de la normă, de la tiparul normal; care diferă de normal.
2. (bot.) care diferă sau se abate de la tip.
3. care contravine logicii sau adevărului; (prin ext.) absurd.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aberrance)
1. caracteristică a unei mărimi care se îndepărtează cu mult de la valoarea nominală; aberaţie.
2. (în limbajul uzual) aberaţie, anomalie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aberratif)
2. (livr.) care este departe de adevăr, normalitate sau corectitudine.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aberromètre, cf. lat. aberrare „a se îndepărta” + gr. metron „măsură”)
1. (oftalmologie) instrument pentru măsurarea aberaţiei vizuale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. absurdité, lat. absurditas)
1. caracterul a ceea ce este absurd; situaţie, idee absurdă; aberaţie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n., III. s.m.f.
Origine: (fr. achromat, germ. Achromat)
1. I. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromatic.
2. II. sistem optic căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică.
3. III. persoană care nu poate distinge culorile.