Dictionar

Rezultate principale (Abioză;):

Abioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiose)

1. stare a unui corp abiotic.

2. stare lipsită de viață.

3. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.


Rezultate secundare (Abioză;):

Anabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anabiose)

1. revenire la viaţă a unor organisme după o întrerupere a funcţiilor vitale prin hibernare; criptobioză.


Anabioză

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT anabiosis

2. FR anabiose

3. EN anabiosis

4. DE Anabiose; Wiederbelebungsfähigkeit

5. RU aнaбиоз

6. HU anabiózis, újraéledés, lappangó élet, beszáradásos merevség


Canabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cannabiose)

1. sindrom alergic datorat inhalării pulberilor de cânepă.


Catabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. catabiosis)

1. degenerare a celulelor ca urmare a maturării şi îmbătrânirii.


Metabioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Metabiose)

1. (biol.) simbioză în care unul dintre organisme transformă mediul nutritiv pentru a fi utilizat mai târziu de celălalt.

2. schimbare a condiţiilor de viaţă datorită unor cauze externe.


Parabioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. parabiose)

1. (biol.) situație în care doi indivizi sunt legați între ei prin naștere.

2. grefă în care doi indivizi sunt uniți artificial printr-o circulație sangvină comună, pentru observații fiziologice.

3. pierdere a conductibilității normale a unui nerv ca urmare a unei vătămări locale.

4. stare a unui organism la limita condițiilor vitale.


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Criptobioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cryptobiose)

1. (biol.) suspendarea funcțiilor vitale pentru a rezista unei perioade lungi de absență a apei; anabioză.


Parabiont

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Parabiont)

1. organism care trăieşte în parabioză.