abjecțiune
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Etimologie: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
Etimologie: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1. caracterul a ceea ce este josnic, demn de disprețuit.
2. stare de înjosire care atrage disprețul tuturor.
3. acțiune degradantă care inspiră dispreț; josnicie, ticăloșie.
4. (var. uzuală) abjecție.
5. (antonime) demnitate, măreție, noblețe.