Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abonnement)
1. convenţie prin care, în schimbul unei taxe, se obţin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicaţii; înscris prin care se certifică această convenţie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din abonament + legitimație)
1. legitimație care permite posesorului să călătorească cu anumite mijloace de transport.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din legitimație + abonament)
1. document care servește atât ca legitimație cât și ca abonament.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abonnér)
1. tr., refl. a(-şi) face un abonament.
2. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (vb. abona)
1. beneficiar al unui abonament.
2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc.
Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. désabonner)
1. a(-şi) anula un abonament.
2. a rezilia abonamentul la (un ziar, la telefon etc.).
Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (fr. réabonner)
1. a se abona din nou (pentru a prelungi un abonament existent).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. télévision)
1. tehnică a transmiterii la distanţă cu ajutorul mijloacelor de telecomunicaţie a unor imagini în mişcare.
2. instituţie care asigură elaborarea şi difuzarea emisiunilor prin televiziune.
3. ~ prin cablu, ~ cu circuit închis = difuzare a programelor vizuale și sonore prin intermediul rețelelor de cablu către utilizatorii care au contractat un abonament sau în sălile de proiecție.
4. ~ interactivă = difuzare cu canal de retur.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (reabona)
1. acțiunea de a se reabona și rezultatul ei; reînnoire a abonamentului.