Dictionar

Rezultate principale (Abreviere):

Abreviere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abrevia)

1. acțiunea de a abrevia și rezultatul ei.

2. (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație; simbol.


Rezultate secundare (Abreviere):

Abreviativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abréviatif)

1. care abreviază.

2. care indică o abreviere.


Abreviaţie

Parte de vorbire: (înv.) s.f.
Origine: (fr. abréviation, lat. abbreviatio)

1. abreviere, prescurtare.

2. var. înv. abreviațiune.


Adverbial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adverbial, lat. adverbialis)

1. (despre cuvinte, construcţii gramaticale) cu valoare de adverb.

2. (gramatică) locuțiune = grup de cuvinte, fixat prin utilizare, care poate fi înlocuit cu un adverb într-o propoziție pentru a forma o nouă propoziție (corectă din punct de vedere gramatical); (abreviere) loc. adv.


Confer

Parte de vorbire: vb. tr. imp.
Origine: (lat. confer)

1. termen prin care se face o trimitere la un text, la un izvor, la o lucrare; compară, consultă (cu); raportează-te la.

2. (abreviere) cf.


Diminutiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diminutif, lat. diminutivus)

1. s. n. cuvânt derivat cu ajutorul unui sufix diminutival.

2. element distinctiv (al unui produs).

3. abreviere.

4. adj. care foloseşte exagerat diminutivele.


Epitomă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épitome, lat., gr. epitome)

1. abreviere, rezumat al unei opere.

2. manual rezumativ de istorie.