Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. absentéiste)
1. (cel) care practică absenteismul.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. absentéiste)
1. (cel) care practică absenteismul.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. astéatose)
1. (med.) descuamare uscată persistentă a pielii din cauza absenței sau lipsei de sebum; xeroză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (electro- + bioscopie)
1. metodă medicală de stabilire, cu ajutorul curentului electric, a prezenţei sau absenţei vieţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. enzyumopathie)
1. boală datorată absenţei sau insuficienţei unei enzime, participantă la metabolismul celular ori digestiv.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mammaire)
1. referitor la mamelă; mamelar.
2. (anat.) glandă ~ă = glandă a mamiferelor care secretă laptele.
3. (med.) malformație ~ă = malformație congenitală datorată absenței (amastie), dezvoltării insuficiente (hipomastie) sau a glandelor mamare supranumerare (polimastie).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. régence)
1. guvernare a unui stat monarhic exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minorității sau al absenței regelui; perioada respectivă; persoanele care guvernează.
2. (ist.) nume care se dădea unor state musulmane din nordul Africii (Tripolitania, Algeria, Tunisia) guvernate printr-o delegație a sultanului din Constantinopol.