Dictionar

abulie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aboulie)

1. boală psihică manifestată prin pierderea sau slăbirea voinței.
2. (fig.) inerție.
 
 

abulic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. aboulique)

1. (suferind) de abulie.