Acatalepsie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acatalepsie)

1. (la scepticii greci) renunţare din principiu de a mai căuta soluţia unei probleme; imposibilitatea de a atinge certitudinea.

2. (med.) nesiguranţă în punerea unui diagnostic.

3. (med.) boală care atacă creierul și îi privează pe cei atacați de capacitatea de a înțelege un lucru, de a urma un raționament.

---

Acataleptic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acataleptique)

1. referitor la acatalepsie.

2. incapabil de a fi înțeles; de neînţeles.

3. (med.) care este atins de catalepsie.

---