Dictionar

Rezultate principale (Acceleraţie):

Acceleraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélération, lat. acceleratio)

1. creştere a vitezei unui corp în mişcare în unitatea de timp.

2. ~ gravitaţională = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă.


Rezultate secundare (Acceleraţie):

Accelera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accélérer, lat. accelerare)

1. tr. a imprima o acceleraţie, a iuţi, a grăbi din ce în ce mai mult.

2. refl. a deveni mai rapid.


Accelerometru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accéléromètre)

1. instrument pentru măsurarea valorilor acceleraţiei.


CELERI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. céléri-, cf. lat. celer, -eris „repede, rapid”)

1. „viteză, acceleraţie”.


Deceleraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. décélération)

1. decelerare; acceleraţie negativă.


Gal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gal)

1. unitate de măsură a acceleraţiei egală cu acceleraţia de 1 cm/s2.


Izogamă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. isogamme)

1. linie care uneşte punctele de egală valoare ale acceleraţiei gravitaţiei.