Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétyle)
1. radical organic monovalent, din acidul acetic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acétylation)
1. introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylcellulose)
1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puţin inflamabilă decât nitroceluloza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylène)
1. hidrocarbură aciclică nesaturată, gaz incolor cu miros specific, explozibil, care arde cu flacără albă intensă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétylénique)
1. (despre compuşi chimici) derivat din acetilenă.
2. hidrocarburi ~ce = alchine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylsalicylique)
1. acid ~ = pulbere albă, medicament febrifug şi analgezic, obţinută prin acetilarea acidului salicilic; aspirină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acétylure)
1. (chimie) derivat al acetilenei cu un metal.
2. (chimie) ~ de calciu = carbid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acétylation)
1. introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétylénique)
1. (despre compuşi chimici) derivat din acetilenă.
2. hidrocarburi ~ce = alchine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylsalicylique)
1. acid ~ = pulbere albă, medicament febrifug şi analgezic, obţinută prin acetilarea acidului salicilic; aspirină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acétylure)
1. (chimie) derivat al acetilenei cu un metal.
2. (chimie) ~ de calciu = carbid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aspirine, germ. Aspirin)
1. comprimat conţinând acid acetilsalicilic, febrifug şi calmant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autogène)
1. creat, existent prin sine însuşi.
2. a cărui dezvoltare este produsă de factori interni.
3. (despre sudură) făcută cu ajutorul unui metal topit la o flacără oxiacetilenică.