Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétonémie)
1. prezenţa acetonei sau a altor corpi cetonici în sânge.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acétonurie)
1. (med.) prezența acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniție et cetera; cetonurie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bromacétone)
1. produs rezultat din acţiunea bromului asupra acetonei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cétène)
1. gaz cu miros înecăcios obţinut prin piroliza acetonei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. propylène)
1. (chimie) hidrocarbură etilenică nesaturată gazoasă, cu formula semi-structurală CH2 = CH – CH3, derivată din propan, incoloră, utilizată pentru fabricarea acetonei, fenolului, detergenților sintetici, materialelor plastice polimerizate; propenă.