Dictionar

Rezultate principale (Acosta.):

Acosta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accoster)

1. intr. a manevra o navă, cu bordul la chei sau la o altă navă; a aborda.

2. tr. (fig.) a opri pe cineva şi a i se adresa.


Rezultate secundare (Acosta.):

Acostabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accostable)

1. abordabil.


Acostament

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. accotement)

1. fâşie laterală de-a lungul unei şosele.


Acostare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. acosta)

1. acțiunea de a acosta.

2. acostat.

3. (mar.) manevră de apropiere și de oprire la țărm a unui vas.

4. fig. faptul de a opri pe cineva din drum, adresându-i-se în mod supărător.


Aborda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aborder)

1. intr. (despre nave) a se ciocni.

2. a se opri lângă o navă bord la bord.

3. a acosta.

4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.

5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie.


Apuntament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appontement)

1. punte de-a lungul malurilor la acostarea ambarcaţiilor.


Estacadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. estacade)

1. punte de lemn, de beton etc. de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei.

2. obstacol din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice.

3. platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte deasupra solului, sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime.

4. dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa.


Gafă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gaffe)

1. piesă metalică cu două gheare în formă de furcă, pentru blocarea unui lanţ în mişcare.

2. cârlig metalic fixat de o prăjină, la acostarea unei ambarcaţii.


Geac

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. jack)

1. (mar.) pavilion naţional de dimensiuni mici, care se arborează de navele de luptă şi de unele nave comerciale la proră în timpul cât sunt acostate.


Glisieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glissière)

1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă.

2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc.