activant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.  
Etimologie: (fr. activant)

1. (substanță) care realizează o activare; activator.
2. (substanță) care activează, care accelerează; activator.

activator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. activateur)

1. adj., s. m. (substanță) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenților.
3. substanță care activează fermenții inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau țesuturi embrionare.

anabolizant, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. anabolisant)

1. I. care activează sau facilitează anabolismul.
2. II. (biochimie) substanță care facilitează sau augmentează fenomenele de anabolism, adică producția tisulară, în special masa musculară.

canton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. canton)

1. clădire construită lângă o șosea sau cale ferată, pentru semnalizare, protecție și supraveghere a drumurilor respective; locuința cantonierului.
2. unitate de supraveghere, întreținere și urmărire a lucrărilor din cadrul unui sistem de desecare, irigații, baraje etc.
3. sector al unui drum.
4. unitate în administrația pădurilor, în care activează pădurarul; locuința acestuia.
5. unitate teritorial-administrativă în unele țări (Elveția, Franța).
6. (arhit.) una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce.
7. (herald.) piesă de formă pătrară, a noua parte dintr-un scut, într-un colț al acestuia.

catalizator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. catalyseur)

1. substanță care activează o reacție chimică fără ca ea însăși să sufere modificări.
2. (fig.) persoană capabilă să declanșeze la cei din jur reacții consonante cu ale sale.

colagog, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. cholagogue)

1. (medicament, aliment) care activează sau stimulează secreția biliară.